Netflix a lansat sezonul cu numărul 7 din mult cunoscutul serial Black Mirror iar noi am avut ocazia să primim o serie de răspunsuri din partea actriței Patsy Ferran ce joacă în episodul intitulat „Eulogy„.
Despre ce este episodul „Eulogy”?
Un bărbat primește un pachet misterios prin poștă, pe care scrie „Eulogy” (Elogiu), iar acesta se dovedește a fi o tehnologie folosită atunci când cineva a decedat. Prin intermediul acesteia, rudele sau apropiații persoanei decedate pot fi contactați pentru a contribui cu amintiri care vor fi prezentate la înmormântare. În această tehnologie pot fi introduse fotografii sau alte obiecte personale, pentru a crea un colaj vizual dedicat ceremoniei funerare.
Ne poți spune câteva lucruri despre personajul tău și cum se integrează în poveste?
Eu o interpretez pe ghidul care îl ajută pe cel care a primit acest pachet. Rolul ei este să-l îndrume prin fotografii și să încerce să-i trezească anumite amintiri.
Ai avut o sarcină destul de dificilă – trebuie să interpretezi un personaj care este, într-un fel, robotic, fiind o inteligență artificială, dar în același timp să transmiți umanitate. A fost o provocare pentru tine să găsești acest echilibru?
Da, a fost destul de dificil de gestionat acest aspect. Am avut însă spațiu de explorare, mai ales sub îndrumarea lui Charlie Brooker. Am încercat multe variante, iar în urma filmărilor au avut mai multe opțiuni din care au ales ce a funcționat cel mai bine pentru poveste. Am descoperit că funcționa cel mai bine ca personajul să fie cât mai blând și mai cald – pentru că aceasta poate fi o calitate a unui ghid AI. La audiție am interpretat-o mult mai robotic, dar pe parcursul filmărilor am realizat că este nevoie de o parte mai umană.
Este unul dintre cele mai emoționante și umane episoade din Black Mirror. Îți amintești prima dată când ai citit scenariul? Ce ți-a atras atenția?
M-a entuziasmat faptul că, practic, scenariul este ca o piesă de teatru, un „duel” între două personaje, ceea ce este exact zona mea de confort. Mi-a plăcut intimitatea poveștii. Universul Black Mirror este adesea vast și epic, iar acest episod vine cu o poveste mică, aproape domestică, ceea ce a fost neașteptat și diferit. Dar, mai ales, mi-a plăcut scriitura. Doi oameni care încearcă să rezolve ceva împreună – a avut aerul unui mister.
Charlie Brooker a spus că au fost lacrimi pe platou. A fost o experiență emoționantă și pentru voi ca actori?
Sincer, am fost foarte mișcată urmărindu-l pe Paul Giamatti lucrând. Este unul dintre cei mai buni actori ai tuturor timpurilor și am avut șansa să fiu martoră la modul în care joacă. Filmările au durat doar trei săptămâni și, sincer, îmi amintesc că am râs foarte mult, mai ales cu Paul. Am avut o conexiune excelentă. Dar, în momentele dramatice, când intra total în personaj, eram pur și simplu uimită – este magic.
Să joci doar alături de Paul Giamatti trebuie să fi fost o experiență deosebită.
Este unul dintre actorii mei preferați din toate timpurile. Este cel mai amabil și generos om pe care l-am întâlnit vreodată. Eram deja încântată că voi lucra cu un actor incredibil, dar realitatea a fost că am adorat să petrec timp cu el, să lucrez cu el. Este foarte amuzant și foarte cald. Am devenit prieteni și îi voi fi mereu recunoscătoare serialului Black Mirror pentru această experiență.
Black Mirror arată adesea o lume unde binele și răul sunt în echilibru fragil. Episodul „Eulogy” prezintă o tehnologie cu avantaje și dezavantaje. Cât de important este acest mesaj?
Este esențial pentru că reflectă realitatea de azi. Suntem înconjurați de tehnologie pe care o acceptăm fără să o mai întrebăm sau să o analizăm. Iar tehnologia, dacă nu ești atent, poate deveni manipulativă. Ideile din Black Mirror par SF, dar nu cred că suntem departe de ele. Este important să fim vigilenți și să ne întrebăm dacă mai avem control asupra vieții noastre.
Ce face ca Charlie Brooker să fie un talent creativ atât de special?
Habar nu am cum face ce face. Cred că este născut cu această abilitate de a privi lumea într-un mod unic. Este ca un magician. Când spune o poveste, ai impresia că tocmai ai asistat la un truc spectaculos. Este pur și simplu ceva nativ la el.
Cum a fost să filmați scenele în care intrați în fotografii?
Foarte ciudat și fascinant! A fost un exercițiu tehnic – camera trebuia să fie într-o anumită poziție, iar decorul era negru pentru a arăta ca un Polaroid. Erau oameni foarte talentați în jur care au creat acest efect. Paul și cu mine eram doar uimiți de tot ce vedeam în jur.
Ce mesaj crezi că transmite episodul „Eulogy” despre lumea în care trăim?
Cred că transmite ideea că trebuie să fim deschiși la faptul că realitatea noastră nu este aceeași pentru toți. Suntem oameni, facem greșeli, dar trebuie să fim mai îngăduitori cu noi și cu ceilalți. Să fim mai compasionali.
Ce înseamnă pentru tine, personal și profesional, să faci parte din universul Black Mirror?
Mă simt ca și cum am fost invitată în cel mai cool grup. Este un sentiment special. Spun doar cuvintele „Black Mirror” și toată lumea reacționează într-un mod care îți amintește cât de important este să faci parte dintr-un astfel de proiect.
